Ținutul Moldovei este un adevărat leagăn al culturii populare românești, în care de-a lungul timpului, talentul, frumusețea spiritualăși hărnicia localnicilor au dat naștere la numeroase obiceiuri, tradiții și meșteșuguri care dainuie și astăzi. Dintre cele mai cunoscute care au adus faimă acestui ținut putem enumera:

Țesăturile – prezente într-o mare diversitate și bogăție de forme și culori sunt lucrate din lână, cânepăși in, cu decor geometric sau floral, realizat prin tehnica țesutului în stative. Aceste țesături folosite pentru a decora interiorul caselor țarănești redau îndemânarea, fantezia și forța creatoare a femeilor. Ele sunt considerate compoziții decorative remarcabile prin varietatea și rafinamentul de o mare perfecțiune artistică, cum ar fi: covoare, carpete, laicere, ștergare, păretare, ițari, barnete, braie, catrințe, traiste și scoarțe.

Broderii și cusături – reprezintă meșteșugul de împodobire a materialelor textile și peilor utilizat în special la confecționarea pieselor de port și de uz casnic.Prin meșteșugul cusutului sunt confecționate ii, cămăși, poale, ițari, sumane, fețe de masă, năframi, prostiri și perdele.În ce privește meșteșugul brodatului, acesta reprezintă o completare de ordin estetic și decorativ al unui produs care dă caracteristica principală privind zona etnografică. Obiecte lucrate prin arta broderiei care conțin un bogat decor după anumite reguli sunt: piese componente ale costumului popular, ii, poale, cămăși, bundițe.

Arta prelucrării lemnului – În Moldova a existat o adevarata “civilizație a lemnului”. Din cele mai vechi timpuri meșterii populari datorită sursei nesecate de materie primă, “pădurea”, au reușit să confecționeze numeroase obiecte necesare traiului de zi cu zi. Având diferite utilități acest meșteșug aîmbrăcat forma mai multor specializări, cum ar fi: tâmplăritul, dogăritul, rotăritul, drănițitul și dulgheritul. Esențele de lemn folosite erau: brad, arin, stejar, fag, tei și plop, prelucrate apoi de către meșteri folosind tehnici de lucru ca: tăierea, cojirea, sculptura, crestarea și pirogravura. Astfel, s-au construit case și anexe gospodărești, biserici, mobilier tradițional, dar și obiecte de uz casnic și gospodăresc.

Arhitectura caselor de lemn – adevărate capodobere ale arhitecturii populare sunt casele bătrânești. Acestea impresionează prin armonia proporțiilor și volumelor, construite cu acoperișînalt și streașina largă pentru a apăra prispa de ploi și zăpadă. Remarcabile sunt și bogăția ornamentelor traforate care se potrivesc perfect cu frumusețea naturală a lemnului și îmbracă aceste căsuțe, transformându-le în adevărate bijuterii arhitecturale.

Plutăritul – curajul plutașilor de pe Valea Bistriței care duceau plutele de la Broșteni la Galați și înfruntau cu bărbăției apele învolburate ale râului Bistrița este povestit și astăzi cu admirație de bătrânii care au trăit acele vremuri. Muzeele de etnografie din județ dețin poze din acea perioadăși expun plute lucrate din lemn în miniatură, astfel încât această străveche ocupație care a adus faima locuitorilor din acest ținut să nu fie uitată.

Meșteșugul măștilor tradiționale este o îndeletnicire veche în județul Neamț, Iași și Bacău, meșteșug considerat și un mesager al obiceiurilor și tradițiilor populare. Aceste măști zoomorfe și antropomorfe, deosebite prin expresivitatea lor, sunt confecționate din diferite materiale, cum ar fi: blana de animale, piele, lemn cioplit, pânză, coajă de tei, mesteacănși brad, sfoară, pene și mărgele colorate, coarne de animal, oglinzi, etc. Localități precum Târpești, Brusturi, Ghindăoani, Timișești, Pipirig, Vânători, Boboiești și Lunca sunt cunoscute pentru frumusețea artistică a obiectelor lucrate manual, dar și pentru imaginația, talentul și îndemânarea meșterilor populari.

Turismul este definit ca fiind acțiunea, dorința, arta de a călători pentru propria plăcere. Dorința de a călători și de a cunoaște lucruri noi este cunoscutăîncă din antichitate, chiar dacă la început aceste dorințe aveau ca scop principal războiul, cuceririle de noi teritorii sau schimburile comerciale. Turismul înmănunchiază gusturile și însușirile de a călători, pedestru, ciclist, cu automobilul, trenul, vaporul sau avionul, de placere, de recreere sau pentru îngrijirea sănătății.
Obiectul imediat al oricărei forme de turism îl constituie aspectele mai mult sau mai puțin “artistice” ale naturii locurilor, folclorului și tradițiilor specifice, natura cu toate însușirile, aerul, pământul, vegetația sau apa.
Obiectivele turistice din regiunea de dezvoltare Nord-Est fac obiectul unui turism cultural și culinar - atunci când turistul poate săîși satisfacă cererea de servicii turistice sub forma unor deplasări continue, pe itinerare stabilite dinainte sau ocazional, cu opriri și rămâneri scurte în diferite localități de pe traseele traversate.

OBIECTIVE TURISTICE PROMOVATE ÎN CADRUL PROIECTULUI:

1. Casă tradițională comuna Agăș, județul Bacău;
2. Gospodărie-atelier de dogari comuna Asău, județul Bacău;
3. Casă tradițională 1 comuna Asău, județul Bacău;
4. Casă tradițională 2 comuna Asău, județul Bacău;
5. Casă tradițională 3 comuna Asău, județul Bacău;
6. Casă tradiționalăcomuna Brusturoasa, județul Bacău;
7. Casă tradițională comuna Ghimeș Făget, județul Bacău;
8. Casă Piatra Șoimului comuna Piatra Șoimului, Piatra Neamț, județul Neamt;
9. Casă tradițională 1 comuna Pipirig, județulNeamț;
10. Gospodăria Audia localitatea Audia, comuna Hangu, județul Neamt;
11. Casă tradițională 2 comuna Pipirig, județulNeamț;
12. Gospodărie 1, comuna Asău, județul Bacău;
13. Bordei de proveniențădin judetul Neamt;
14. Grajd Ghimeș-Făget, județul Bacău;
15. Cramă-Beci de provenienta din judetul Neamt;
16. Coteț de păsări -coștereațăcomuna Asău, județul Bacău;
17. Gospodărie 2 comuna Asău, județul Bacău;
18. Gospodăria Măstăcani comuna Borlești, județul Neamț;
19. Fântână cu colac comuna Asău, județul Bacău;
20. Casă veche tradiționalăcomuna Belcești, județul Iași;
21. Cramă viticolă cu beci, comuna Deleni, județul Iași;
22. Șură comuna Asău, județul Bacău;
23. Fântână cu colac, comuna Pipirig județul Neamț;
24. Bucătărie de vară de proveniență dinjudețul Neamț;
25. Cușcă de câini (Cotioabă) comuna Asău, județul Bacău;
26. Casă veche tradiționalăcomuna Deleni, județul Iași;
27. Losnița de uscat prune de proveniență dinjudețul Neamț;
28. Coteț de porci comuna Pipirig, județul Neamț;
29. Casă veche tradiționalăcomuna Răducăneni, județul Iași;
30. Grajd cu fân comuna Pipirig, județul Neamț.

Arta meșteșugăritului și cea culinară se îmbinăîn mod armonios în această zonă a țării astfel județele promovate pot devenii foarte atractive. Turiștilor le vor fi recomandate diverse mâncăruri tradiționale și vor avea ocazia să viziteze sate vestite pentru meșteșugurile tradiționale ce se practică în continuare din tată în fiu:

Judeţul Iaşi


  • Comuna Răducăneni;
  • Satul Poiana: se remarcă prin meșteșugul olăritului, în zonă existând cariere de lut și gresii. Aici se produce ceramica neagră lustruită, originală, cu ornamentații în zig-zag și liniare ce amintesc de epoca neolitică.
  • Satul Deleni: satul este renumit pentru pietrele de moară ce se făceau aici încă din evul mediu. De asemenea aici s-au descoperit obiecte de fier din perioada feudalismului dezvoltat.
  • Comuna Belcești: prin specificul meșteșugarilor și alte puncte de atracție, comuna Belcești (viitor centru urban) reprezintăun punct de atracție pentru turiștii în tranzitul către Hîrlău și Botoșani.

Judeţul Neamţ


  • Comuna Săbăoani :cel mai des întâlnit meșteșug este cel al torsului și al țesutului cu ajutorul căruia sunt realizate țesăturile.
  • Comuna Pipirig: se lucrează mai multe obiecte de artă populară inspirate din tradițiile zonei Pipirig, folosindu-se tehnici de fabricare vechi care au fost moștenite din generație în generație.

Judeţul Bacău


  • Valea Muntelui: include comunele Asău, Agăș, Brusturoasa, Palanca, Ghimeș-Făget. Zona este vestită pentru calităţile bucătăriei specifice, a ospitalităţii locuitorilor, a obiceiurilor şi porturilor regiunii și datorită celor mai iscusiţi meşteri populari, adevăraţi artişti în confecţionarea cojoacelor, a costumelor populare recunoscute în întreaga lume, a obiectelor reprezentative de artizanat.